Av. Eugenia Elenin, Bordianu și Asociații
În ultima perioada, legea pensiilor a reprezentat un subiect amblu dezbătut în societatea românească ca urmare a adoptării Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii. Interesul cu care este dezbătut şi urmărit un asemenea subiect este unul firesc, având în vedere faptul că dreptul la asigurări sociale priveşte întreaga societate, reprezentand un drept garantat constitutional
Legea nr. 127/2019 aduce o serie de modificări în domeniul asigurărilor sociale, modificări atât în sens pozitiv cât şi în sens mai puţin favorabil. Deşi acest act normativ urmează să intre în vigoare la data de 1 septembrie 2021, totuşi există o serie de prevederi care au intrat deja în vigoare de la momentul publicării în Monitorul Oficial.
Potrivit noiilor reglementări, deciziile emise de către casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanţa judecătorească competentă.
Prin urmare, noua reglementare a suprimat procedura prealabilă şi administrativă a contestării deciziei de pensii prevăzute la art. 149 din Legea 263/2010, potrivit căreia decizia de pensie trebuia în mod obligatoriu contestată în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia Centrală de Contestaţii, necontestarea acesteia în termenul stabilit la Comisia Centrală de Contestaţii avea drept consecinţă rămânerea definitivă a deciziei şi practic reprezenta un impediment pentru beneficiar de a se adresa instanţei de judecată.
Or, având în vedere faptul că persoanele vizate de aceste decizii de pensii au o anumită vârstă şi nu cunosc toate aceste detalii legislative, de multe ori nu contestau decizia la Comisia Centrală de Contestaţii, dar se adresau direct instanţelor de judecată motiv pentru care cererile lor erau respinse ca inadmisibile.
În acest context apreciez că renunţarea la procedura prealabilă de verificare a legalităţii deciziei de pensii reprezintă o modificare binevenită.
În ceea ce priveşte veniturile avute în vedere la stabilirea punctajelor lunare pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, spre deosebire de reglementarea cuprinsă în art. 165 din Legea 263/2010, noua lege a pensiilor foloseşte sintagma de „venit total lunar”, ceea ce înseamnă că determinarea punctajului lunar se face în raport de toate veniturile realizate, dacă acestea au constituit bază de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.
Practic, potrivit Legii nr. 127/2019 se vor lua în calcul la stabilirea pensiei şi sporurile cu caracter nepermanent care nu erau luate în considerare în baza Legii 263/2010. De altfel, în anexa nr. 15 la H.G. NR. 257/2011 privind Normele de aplicare ale Legii 263/2010 sunt enumerate o serie de venituri care nu fac parte din baza de calcul, respectiv: formele de retribuţie în acord sau cu bucata; formele de retribuţie pentru ” orele suplimentare” realizate peste programul normal de lucru; compensaţiile; alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
Cu privire la aceste venituri s-a pronunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 19/2011 în sensul că acestea in mod obligatoriu trebuie avute în vedere, dacă au făcut parte din baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale. Pentru a putea beneficia de Decizia nr. 19/2011 este necesara prezentarea unei adeverinţe de la fostul angajator din care să rezulte că veniturile reprezentând acord global, ore suplimentare ş.a. au făcut parte din baza de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale.
În toate aceaste norme legale condiţionate de termene imperative, avocatul are un rol important în efectuarea demersurilor necesare justei soluţionări a cauzei, el fiind ghidul beneficiarului în acest hăţiş legislativ.
