Diferențe de regim juridic în ceea ce privește încadrarea în muncă a cetățenilor ucrainieni
Ești cetățean ucrainian și dorești să lucrezi în România. Ce opțiuni ai?
În primul rând trebuie înțeles că, de regulă, un cetățean strain nu poate lucra pe teritoriul României fără ca în prealabil să obțină un aviz de angajare pentru angajator.
De la această regulă există însă și excepții care beneficiază de regimuri juridice diferite în funcție de fiecare excepție în parte.
În continuare vom discuta după cum cetățeanul ucrainian a dobândit sau nu statutul de refugiat.
- Ești cetățean ucrainian, dar nu ai dobândit statutul de refugiat
O primă excepție o regăsim în art. 3 alin. (2) lit. o) din Ordonanța nr. 25/2014, potrivit căruia nu este necesară obținerea avizului de angajare pentru încadrare în muncă pe teritoriul României de către cetăţenii din Republica Moldova, Ucraina şi Republica Serbia care sunt încadraţi în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic.
Astfel, legea oferă posibilitatea cetățenilor ucrainieni să lucreze pe teritoriul României, cu contract de muncă, însă numai sub condiția ca perioada de muncă să nu depăsească 9 luni în cuprinsul unui an calendaristic.
Despre procedura încadrării în muncă a cetățenilor străini am discutat într-un articol anterior.
- Ești cetățean ucrainian care a dobândit statutul de refugiat
O a doua excepție, corespunzătoare vremurilor actuale, o regăsim în art. 3 alin. (2) lit. k) din același act normativ, potrivit căruia nu este necesară obținerea avizului de angajare pentru încadrare în muncă pe teritoriul României de către solicitanții de azil de la data la care au dreptul de a primi acces la piaţa forţei de muncă potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, dacă se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecţie.
Despre procedura de dobțndire a statutului de refugiat am discuatat într-un articol anterior.
În acest sens, potrivit art. 20 alin. (1) lit. c), recunoașterea statutului de refugiat sau acordarea protecției subsidiare conferă beneficiarului dreptul de a fi angajat de persoane fizice sau juridice, să exercite activităţi nesalarizate, să exercite profesiuni libere şi să efectueze acte juridice, să efectueze acte şi fapte de comerţ, inclusiv activităţi economice în mod independent, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
Totodată, prin Ordinul nr. 301/2022 emis de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost aprobată procedura de încadrare în muncă a cetățenilor ucrainieni care provin din zona de conflict armat dinn Ucraina.
Astfel, cetăţenii ucraineni care provin din zona de conflict armat din Ucraina şi doresc să se încadreze în muncă, dar nu deţin documente care să probeze calificarea profesională sau experienţa în activitate se pot prezenta la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru a fi înregistraţi.
Înregistrarea la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti se face în baza actului de identitate, paşaportului sau a altui document care atestă identitatea.
După înregistrare, persoanele au acces gratuit la serviciile şi măsurile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.
În cadrul serviciilor de informare şi consiliere profesională, persoana completează, cu sprijinul şi sub îndrumarea consilierului de orientare în carieră, o declaraţie pe propria răspundere.
După parcurgerea activităţilor din cadrul serviciilor de informare şi consiliere profesională, persoana este mediată în muncă pe un loc de muncă vacant care corespunde calificărilor şi experienţei declarate de aceasta şi primeşte dispoziţia de repartizare în vederea prezentării la angajator
În cazul în care cetăţeanul ucrainean contactează direct un angajator, fără a mai solicita serviciile agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, acesta completează declaraţia pe propria răspundere prevăzută la art. 4, împreună cu angajatorul la care urmează să se încadreze.
