fbpx

Angajare în muncă ca lucrător permanent în România

Resurse și articole utile, Dreptul muncii
Angajare în muncă ca lucrător permanent în România

 

Potrivit art. 3 alin. (1) din OUG nr. 25/2014, străinii cu şedere legală pe teritoriul României pot fi încadraţi în muncă în baza avizului de angajare obţinut de angajatori în condiţiile prezentei ordonanţe.

Deși legea vorbește despre diferite catogorii de lucrătorii (lucrător stagiar, sezonier, au pair etc.), forma cel mai des aleasă de majoritatea cetățenilor străini care doresc să lucreze pe teritoriul României este cea de lucrător permanent.

Drept urmare, în cele ce urmează ne vom orienta atenția spre categoria celor care optează să lucreze pe teritoriul României în calitate de lucrător permanent.

Ce este un lucrător permanent?

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. e) din OUG nr. 25/2014, lucrătorul permanent este definit ca străinul încadrat în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, încheiat cu un angajator în baza avizului de angajare.

Astfel, lucrătorul permanent este asimilat unui angajat cetățen român, acesta având posibilitatea de a lucra atât în regim part time, cât și în regim full time, astfel cum va fi stabilit în contractul individual de muncă ce va fi încheiat între lucrătorul permanent și angajator.

Care sunt etapele ce trebuie urmate pentru a putea lucra în România?

  1. În primă fază, angajatorul trebuie să obțină avizul de muncă pentru persoana ce va fi încadrată în muncă, cu excepția categoriilor de persoane scutite de lege;
  2. În a doua fază, în baza avizului de angajare lucrătorul va obține viza de lungă ședere în scop de angajare valabilă pentru o perioadă de 90 de zile (identificată prin simbolul D/AM);
  3. În final, după întrarea în România în baza vizei, lucrătorul care va dori să lucreze pe teritoriul României pe o perioadă mai mare de 90 de zile va trebui să solicite prelungirea dreptului de ședere, obținând astfel permisul unic.

     I. Obținerea avizul de angajare în muncă

Ce este avizul de muncă și ce documente sunt necesare pentru obținerea lui?

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din OUG nr. 25/2014, avizul de angajare este definit ca fiind documentul oficial eliberat în condiţiile legii, care dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă sau detaşat în România la un singur angajator şi pe o singură funcţie;

În funcție de calitatea angajatorului (persoană fizică sau juridică), acesta se va îndrepta spre Oficiul Român de Imigrări cu un dosar conținând următoarele documente:

  1. Cerere motivată;
  2. Dovada împuternicirii legale a angajatorului;
  3. Certificatul de atestare fiscală emis de administraţia finanţelor publice în a carei raza teritorială angajatorul isi are sediul social, privind achitarea obligaţiilor către bugetul de stat pe ultimul trimestru;
  4. Adeverinta eliberata de agenţia pentru ocuparea forţei de munca în a carei raza teritorială isi are sediul angajatorul, cu privire la forta de munca disponibilă pentru locul de munca vacant comunicat de angajator potrivit dispoziţiilor legale, cu cel mult 60 de zile anterioare depunerii cererii;
  5. Fişa postului, organigrama angajatorului cu prezentarea funcţiilor ocupante şi vacante;
  6. Dovada publicării prin mijloace de informare în masă din România a unui anunţ pentru ocuparea locului de muncă vacant;
  7. Ofertă fermă de angajare;
  8. Copia procesului-verbal întocmit în urma selecţiei realizate pentru ocuparea posturilor vacante din care să rezulte și faptul că străinul pe care angajatorul intenționează să-l încadreze în muncă îndeplinește condițiile de pregătire profesională și experiență în activitate prevăzute de legislația în vigoare pentru ocuparea acelui loc de muncă;
  9. Declaraţia pe propria răspundere a străinului că este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncă şi că are cunoştinţe minime de limba română sau cunoaște o limbă de circulație internațională;
  10. Curriculum vitae si două fotografii tip 3/4 ale străinului;
  11. Documentul de autorizare prevăzut de lege (atunci când e cazul);
  12. Cazierul judiciar al străinului au alt document cu aceeași valaore juridică eliberat de autoritățile din țara de origine sau reședință tradus și legalizat;
  13. Cazierul judiciar al angajatorului;
  14. Copia documentului de trecere a froniterei (de exemplu, pașaportul);

 

Observații:

Potrivit art. 3 alin. (2) din OUG nr. 25/2014, pot fi încadrați în muncă sau, după caz, pot presta muncă la persoane fizice sau juridice din România, fără a mai fi necesară obținerea avizului de muncă următoarele categorii:

  1. străinii titulari ai dreptului de şedere permanentă pe teritoriul României;
  2. străinii al căror acces pe piaţa muncii din România este reglementat prin acorduri, convenţii sau înţelegeri bilaterale încheiate de România cu alte state, dacă această posibilitate este stabilită prin textul acordului, convenţiei sau înţelegerii;
  3. străinii care au dobândit o formă de protecţie în România;
  4. străinii care desfăşoară activităţi didactice, ştiinţifice sau alte categorii de activităţi specifice cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor acorduri bilaterale sau ca titulari ai unui drept de şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică, şi personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, precum şi străinii care desfăşoară activităţi artistice în instituţii de cultură din România, în baza ordinului ministrului culturii şi patrimoniului naţional;
  5. străinii care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi temporare solicitate de ministere ori de alte organe ale administraţiei publice centrale sau locale ori de autorităţi administrative autonome;
  6. străinii care sunt numiţi şefi de filială, reprezentanţă sau de sucursală pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, în conformitate cu actele prevăzute de legislaţia română în acest sens;
  7. străinii membri de familie ai cetăţenilor români;
  8. străinii angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană, detaşaţi în România, cu condiţia prezentării permisului de şedere din acel stat;
  9. solicitanţii de azil, după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil, dacă se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecţie
  10. străinii toleraţi, pe perioada cât li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României.

Astfel, dacă vă regăsiți în una dintre categoriile indicate mai sus, nu mai este nevoie să solicitați obținerea avizului de muncă.

Ce taxe și perioadă de aștepare implică obținerea avizului de muncă?

Pentru obținerea avizului de muncă se va plăti o taxă de 100 de euro ce va fi prezentată la momentul ridicării avizului de angajare.

ATENȚIE! Potrivit art. 30 din OUG nr. 25/2014, taxa de eliberare a avizului va fi plătită numai de către angajator, astfel încât plata efectuată de un mandatar al acestuia nu va fi socotită ca o plată valabilă.

Perioada de obținere a avizului poate ajunge în unele situații și la 6 luni, ținând cont că numai termenul de eliberare de la data dosarului este de 30 de zile. iar obținerea unora dintre documente poate prezenta dificultăți în anumite cazuri.

De aceea este importantă contactarea unei persoane care vă poate oferi asistența juridică corespunzătoare, astfel încât să puteți ajunge a scurta perioada de obținere a avizului chiar și la 2 luni.

     II. Obținerea vizei de lungă ședere în scop de angajare (D/AM)

Potrivit art. 44 alin. (4) din OUG nr. 194/2002, străinul poate solicita viza de lungă şedere pentru angajare în muncă în termen de 60 de zile de la data obţinerii avizului de angajare de către angajator.

Ce este viză de lungă ședere în scop de angajare?

Analizând dispozițiile legale în materie, legiuitorul lasă să se înțeleagă că viza de lungă ședere în scop de angajare reprezintă autorizația care conferă titularului dreptul să solicite tranzitul aeroportuar, tranzitul ori șederea temporară pentru o perioadă de 90 de zile.

Mai mult, art. 44 alin. (6), viza de lungă ședere pentru angajare în muncă atestă și dreptul de muncă al străinulul pe teritoriul României.

Așadar, în baza vizei de lungă ședere în scop de angajare, lucrătorul dobândește atât dreptul de ședere pe teritoriul României, cât și dreptul de muncă pe o perioadă de 90 de zile.

Ce documente sunt necesare pentru obținerea vizei (D/AM)

Potrivit art. 27 alin. (11) din OUG 194/2002, cererea de viză se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, în a căror circumscripţie solicitantul îşi are domiciliul ori reşedinţa, iar în cazuri deosebite, urgente, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statul pe al cărui teritoriu solicitantul se află legal.

Cerere va fi însoțită de următoarele documente:

  1. Copia avizului de angajare, eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări sau, după caz, documente prin care să se facă dovada că solicitantul se încadrează în categoriile de cetățeni străini care pot fi încadrați fără aviz de angajare;
  2. Dovada mijloacelor de întreținere la nivelul salariului minim brut garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză (de exemplu, extras de cont bancar);
  3. Certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din statul de domiciliu sau de reședință;
  4. Asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei (asogurarea va avea acoperire de cel puțin 30.000 EUR);
  5. Dovada asigurării condiţiilor de cazare de natură să se asigure un nivel de trai adecvat pentru toată durata şederii preconizate;
  6. 2 fotografii tip pașaport;

Ce taxe și ce perioadă de aștepare implică obținerea avizului de muncă?

Taxa de viză este de 120 de euro și se achită în statul în care se face solicitarea.

Ca și procedură internă, viza de lungă ședere pentru angajare primește aprobarea Centrului Național de Vize, fără a mai fi necesar și avizul Inspectoratului General pentru Imigrări. Pentru categoriile care desfășoară activități lucrative fără aviz de angajare, viza se acordă cu avizul Inspectoratului General pentru Imigrări.

Potrivit art. 44 alin. (4) din OUG nr. 194/2002, viza se aprobă de Centrul Național de Vize în termen de 10 zile de la data depunerii cerere de eliberare a vizei.

     III. Prelungirea dreptului de ședere temporară în România (obținerea permisul unic)

Potrivit art. 50 alin. (1) din OUG nr. 194/2002, străinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungă şedere, precum şi celor care sunt exceptaţi de la obligativitatea obţinerii vizei de lungă şedere li se poate prelungi dreptul de şedere temporară de către Oficiul Român pentru Imigrări sau de formaţiunile sale teritoriale, în condiţiile prevăzute în prezenta secţiune.

Astfel, dacă lucrătorul dorește să lucreze pe teritoriul României pe o perioadă mai mare decât cea curpinsă în viză, va trebui să solicite prelungirea dreptului de ședere temporară, obținând permisul unic ce are o perioadă de valabilitate de 1 an.

ATENȚIE! Cerere de prelungire a dreptului de ședere se depun personal de către solicitant la Oficiul Român cu Imigrări cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenuli pentru care li s-a aprobat șederea, la formațiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări de la locul de reședință.

Ce documente sunt necesare pentru obținerea permisului unic?

Cererea de prelungire a dreptului de ședere va fi însoțită de următoarele documente:

  1. Documentul de trecere a frontierei;
  2. Dovada deținerii legale a spațiului de locuit în original și în copie;
  3. Contract individual de muncă;
  4. Print screen din registrul general de evidență a salariaților la secțiunea unde se regăsesc date despre contractul individual de muncă, semnat de către angajator;
  5. Adeverință medicală din care să rezulte că nu suferiți de boli care pot pune în pericol săntatea publică;

Ce taxe și perioadă de aștepare implică obținerea permisului unic?

Pentru obținerea permisului unic, solicitantul va plăti o taxă de 120 de euro reprezentând taxa consulară, precum și o taxă de 259 de lei, reprezentând contravaloarea permisului de ședere.

Potrivit art. 51 alin. (4) din OUG nr. 194/2002, cererea va fi soluționată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia.

ATENȚIE! Perioada de valabilitate a permisului unic este de 1 an de zile, urmând ca acesta să fie reînnoit ulterior printr-o cerere depusă cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea perioade înscrise în permisul unic.

Articole recente