Ca orice fiinţă umană, şi medicul este supus greşelii în activitatea sa profesională. Angajarea răspunderii disciplinare va depinde de modul în care greşeala profesională a fost realizată, de contextul în care aceasta a intervenit pe parcursul desfăşurării actului medical, dar şi în funcţie de consecinţele directe şi indirecte pe care le-a cauzat.
Acţiunea disciplinară împotriva unui medic poate fi pornită în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii faptei sau de la data cunoaşterii consecinţelor prejudiciabile.
Unde depunem plângerea?
- plângerea împotriva unui medic se adresează colegiului al cărui membru este acesta.
- plângerea împotriva unui membru din organele de conducere ale colegiului teritorial, cu excepţia membrilor din Adunarea generală, se depune la colegiul teritorial în care este înscris, care o înaintează Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România în vederea declanşării sau nedeclanşării anchetei disciplinare.
- în cazul în care plângerea este îndreptată împotriva mai multor medici, dintre care unul sau mai mulţi deţin funcţii de conducere, biroul consiliului colegiului teritorial va decide cu privire la declanşarea sau nedeclanşarea anchetei disciplinare împotriva medicilor care nu deţin funcţii de conducere, urmând ca pentru ceilalţi să înainteze plângerea Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.
Ce elemente de identificare trebuie să conțină plângerea?
- numele, prenumele, domiciliul şi calitatea petentului;
- numele, prenumele şi locul de muncă ale medicului împotriva căruia se face plângerea;
- descrierea faptei şi indicarea datei când aceasta a avut loc;
- prejudiciul fizic şi moral creat pacientului;
- semnătura petentului.
În cazul în care petentul nu poate indica numele şi prenumele medicului împotriva căruia îşi îndreaptă plângerea, dar face dovada demersurilor în acest sens, colegiul teritorial va solicita unităţilor sanitare în care medicul îşi desfăşoară activitatea informaţiile necesare identificării acestuia.
Cum se depun plângerile?
- Plângerea se va depune personal, prin reprezentant cu împuternicire specială sau poate fi trimisă prin serviciile poştale sau de curierat.
! Nu se va da curs plângerilor trimise prin e-mail, fax ori depuse sau trimise în copii, ci se va formula doar un răspuns în care se vor invoca prevederile statutului referitoare la condiţiile prevăzute anterior.
Procedura de soluţionare a plângerilor
- Primind plângerea, biroul consiliului decide declanşarea sau nedeclanşarea anchetei disciplinare.
- Biroul consiliului poate decide nedeclanşarea anchetei disciplinare:
- în cazul în care plângerea nu este de competenţa Colegiului Medicilor din România;
- atunci când plângerea nu conţine elementele obligatorii, dar numai după ce i se va pune în vedere petentului completarea plângerii cu elementele concrete care lipsesc.
- Împotriva deciziei de nedeclanşare a anchetei disciplinare persoana care a făcut plângerea poate depune contestaţie la colegiul teritorial a cărui decizie se contestă, în termen de 30 de zile de la comunicare. Aceasta se soluţionează de către Biroul executiv al Consiliului naţional.
- Decizia de declanşare va conţine în mod obligatoriu:
- elementele de identificare ale plângerii;
- dispoziţii privind înaintarea plângerii la comisia de jurisdicţie profesională a colegiului teritorial în vederea efectuării anchetei disciplinare.
Sesizarea din oficiu
- Biroul consiliului se poate sesiza şi poate dispune începerea unei anchete disciplinare şi din oficiu.
- În decizia de autosesizare se vor menţiona elementele care au stat la baza luării acestei decizii, ataşându-se şi dovezile corespunzătoare.
- În baza deciziei biroului consiliului de declanşare a anchetei disciplinare, comisia de jurisdicţie profesională înregistrează şi constituie dosarul disciplinar.
- În cazul în care se constată că sesizarea a fost formulată cu depăşirea termenului prevăzut de lege, comisia de jurisdicţie profesională va întocmi un referat prin care va propune respingerea sesizării ca tardiv introdusă, înaintând dosarul la comisia de disciplină fără a mai cerceta fondul cauzei.
- Dacă plângerea este introdusă în termen, comisia de jurisdicţie profesională va comunica medicului o copie a plângerii şi termenul până la care poate depune în scris apărările sale.
- În cadrul cercetării disciplinare, comisia de jurisdicţie profesională administrează probele utile şi pertinente cauzei.
- În funcţie de complexitatea cauzei şi numai în măsura în care apreciază ca fiind necesar în vederea soluţionării plângerii, comisia de jurisdicţie profesională poate solicita una sau mai multe opinii de specialitate.
- După cercetarea faptei şi administrarea tuturor probelor necesare, comisia de jurisdicţie profesională va finaliza cercetarea disciplinară printr-un referat ce va cuprinde:
- prezentarea datelor de identificare a persoanei care a făcut sesizarea şi, respectiv, a medicului intimat;
- prezentarea reclamaţiei şi a faptei;
- individualizarea normei încălcate;
- probele administrate;
- analiza medicală a cazului;
- atitudinea medicului pe parcursul desfăşurării anchetei;
- concluzii şi propunerea de sancţionare a medicului sau de stingere a acţiunii disciplinare;
- semnătura preşedintelui comisiei.
- Dosarul disciplinar însoţit de referat se înaintează comisiei de disciplină a colegiului teritorial.
- Acţiunea disciplinară în faţa comisiei de disciplină se susţine de către comisia de jurisdicţie profesională.
Comisia de disciplină – organizare, funcționare și compunere
- În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează comisia de disciplină, care judecă în complete de 3 membri abaterile disciplinare săvârşite de medicii înscrişi în acel colegiu.
- La nivelul Colegiului Medicilor din România se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplină, care judecă în complete de 5 membri abaterile săvârşite de membrii organelor de conducere ale colegiilor teritoriale şi contestaţiile formulate împotriva deciziilor comisiilor de disciplină teritoriale.
- membrii comisiilor de disciplină sunt aleşi din rândul medicilor primari cu o vechime în profesie de peste 7 ani şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani.
Procedura în fața comisiei de disciplină
-
- Preşedintele comisiei de disciplină va repartiza dosarul disciplinar unui complet de judecată format din 3 membri.
- Completul de judecată va dispune în mod obligatoriu audierea medicului împotriva căruia s-a pornit acţiunea disciplinară.
- Audierea persoanei care a făcut plângerea şi a martorilor se dispune numai în măsura în care completul de judecată apreciază că se impune.
- Completul de judecată poate dispune suplimentarea probatoriului administrat cu probe utile şi pertinente.
Soluțiile pe care le poate dispune comisia de disciplină
- După finalizarea măsurilor de cercetare, completul de judecată stabileşte, prin decizie, una dintre următoarele soluţii:
- respingerea plângerii şi stingerea acţiunii disciplinare, dacă fapta nu constituie abatere disciplinară sau dacă persoana care a formulat plângerea, deşi anunţată, în mod nejustificat nu se prezintă la audierea fixată de comisia de disciplină sau nu îşi precizează în scris poziţia faţă de solicitările comisiei de disciplină;
- admiterea plângerii şi aplicarea de sancţiuni
- Decizia pronunţată se comunică medicului, persoanei care a făcut plângerea, preşedintelui colegiului teritorial şi preşedintelui Colegiului Medicilor din România
Ce sancțiuni pot fi dispuse de către comisia de disciplină?
- mustrare;
- avertisment;
- vot de blam;
- amendă de la 100 lei la 1.500 lei.
- interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale pe o perioadă de la o lună la un an;
- retragerea calităţii de membru ai Colegiului Medicilor din România.
! La sancţiunile prevăzute anterior se poate prevedea, după caz, obligarea celui sancţionat la efectuarea unor cursuri de perfecţionare sau de educaţie medicală ori a altor forme de pregătire profesională.
Căile de atac împotriva deciziei comisiei de disciplină
- În termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancţionat, persoana care a făcut plângerea, Ministerul Sănătăţii, preşedintele colegiului teritorial sau preşedintele Colegiului Medicilor din România poate contesta decizia pronunţată de comisia de disciplină a colegiului teritorial.
- Contestaţia se formulează în scris şi va conţine în mod obligatoriu cel puţin următoarele elemente:
- numele şi prenumele contestatorului;
- domiciliul, respectiv sediul contestatorului;
- obiectul contestaţiei;
- motivarea contestaţiei;
- mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia;
- semnătura contestatorului.
- Contestaţia se depune personal, prin reprezentant cu împuternicire specială sau poate fi trimisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire la comisia de disciplină de la nivel teritorial, care, în termen de 5 zile lucrătoare, este obligată ca împreună cu dosarul cauzei să o trimită Comisiei superioare de disciplină.
- Contestaţia este suspensivă de executare.
- Sunt nule contestaţiile depuse direct la Comisia superioară de disciplină.
- Prin contestaţie nu pot fi invocate aspecte care nu au făcut obiectul plângerii ce a stat la baza declanşării anchetei disciplinare
Concluzii
De subliniat este faptul că, răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Medicilor din România nu exclude răspunderea penală, contravenţională sau civilă.
Sub aspectul duratei
- nu este prevăzut un termen exact de soluționare a anchetei disciplinare;
Sub aspectul costurilor
- experții solicitați de către Comisia de disciplină sunt plătiți de către colegiul în cadrul căruia se desfășoară ancheta disciplinară;
Sub aspect probatoriu:
- este prevăzut faptul că medicul anchetat trebuie informat, audiat și poate să-și formuleze apărări;
- părţile îşi exprimă opiniile şi prezintă toate mijloacele de probă de care înţeleg să se folosească;
- unităţile sanitare sau cele de medicină legală au obligaţia de a pune la dispoziţie comisiilor de disciplină sau persoanelor desemnate cu investigarea abaterilor disciplinare documentele medicale solicitate, precum şi orice alte date şi informaţii necesare soluţionării cauzei;
- Comisia de Jurisdicție Profesională poate cere opinii de specialitate de la experți și poate administra toate probele pe care le consideră utile și pertinente;
- În etapa cercetării efectuate de către comisia de disciplină, audierea medicului anchetat este obligatorie, iar audierea persoanei care a depus plângerea și a martorilor este facultativă;
Sub aspectul finalității acestei proceduri
- Scopul răspunderii disciplinare nu este repararea prejudiciului material sau moral al beneficiarului serviciului medical, ci aplicarea unor sancțiuni de natură a proteja onoarea și prestigiul profesiei medicale, de acțiunile individuale ale propriilor membri;
- persoana fizică sau juridică care a făcut sesizarea va fi informată cu privire la soluţionarea cauzei de către comisia de disciplină;
